Spalare cu saspun

E monoton sa ma repet, nu mai am nicio satisfactie si deci nicio nevoie. Am ramas aici, inchisa.. intr-un labirint din care incerc sa ma eliberez. Caut sa gasesc eliberarea, dar in locuri gresite. Si-mi spun..'se poate si mai gresite', ca sa ma scuz si sa ma invart in continuare, deja scuzata.

Spre deosebire de cobai, eu nu am acces vizual la recompensa-hrana, sa ma motiveze macar extrinsec.

Desertandu-ma in hedonism, exista totusi o motivatie intrinseca pentru a-mi lasa simturile deschise. . .

Un tifon la gura stomacului de simturi:

http://www.youtube.com/watch?v=WnDaiAZ3Z9A

"sa prezici trecutul."

Imi ating capul cu mana. Capul meu se deformeaza, se revolta cand incepe sa re-constientizeze, cand isi aminteste...
Si vad o stare placida. Are o relaxare agitata.
Respir a acceptare. A inchisoare, lipsa de alternativa plauzibila.

Zambesti a sclipire de tine, atat poti face. De-ai putea face macar asta...
Si se agita, se infierbanta...

Din orice unghi ai privi...totul e la fel. Schimbarea perspectivei nu face nicio diferenta.

E previzibil sa fii imprevizibil..

Urmarit de o vina pe care nu ti-o cunosti si nu o vei afla niciodata...