O frunza de ustur_oi, De-aici pan' un' stim noi

Cum ar fi sa fie usturoi
in locul lui mama
sadit, tampit imbatranit?


Sa creasca de capul lui dar sa nu
ma ating de el
decat inevitabil, din cand in cand,
cu privirea.


Dar mi se aseaza in farfurie -
ce-i drept, mai mult de decor
si-l gust, uitand ce gust
specific de acelasi
si de
intepator,
agresiv,
intruziv
are.


Hrana pentru masochisti
(si tata sa fie piper care nu iuteste).


Si sa-l mananc pe tot
caci
- navalitoare amintire - daca nu mananc tot
nu e frumos;
dar ce e?
sa te autoplantezi in gradina


si tata sa nu aiba nimic impotriva.


Si sa ies in lume cu temele facute,
cu usturoiul manacat si "burp"
"Mirosi a usturoi"
"stiu".


Dar ce sa faci, odata ce usturoiul a fost mancat
nu mai poti sa il lasi inapoi in farfurie;
fara sa devii bulimic cand o sa te faci mare;
si asa
tot puti.
Te napadesc parerile de shaorma
gandurile de cartofi si
mama din maioneza iti intra pe usa de la baie
si-ti iese pe alta.


Dar ce sa faci, odata ce usturoiul a fost mancat
nu mai poti sa il lasi.


Lasa ca te lasa el pe tine
- navalitoare amintire.


Fundal sonor: tata plange.
Si mama,
dar e de la ceapa.